PrimulRăzboi Mondial (1914 – 1918) a fost un coșmar pentru militariidin primele linii, mulți rămânând șocați pe viață desuferințele provocate de luptele în care erau supușibombardamentelor îndelungate, dar a fost interesant pentru industriacare a primit comenzi de stat din belșug. Cererea de mărfuri de pepiață a încurajat dezvoltarea economiei de tip concurențial și aînceput să fie o epocă de prosperitate pentru din ce în ce maimulți locuitori din statele dezvoltate industrial. Minunea n-a ținutprea mult.
Se știe că în octombrie 1929 a izbucnit în SUA orecesiune economică în urma prăbușirii bursei de pe Wall Streetși nenorocirea s-a răspândit precum o pată de ulei în întreagalume. Au urmat prăbușirea producției industriale, închideri defabrici, șomaj, scăderea nivelului de trai și o creștere aextremismului politic, cel vinovat în final de declanșarea înseptembrie 1939 a unui nou război mondial.
Nazismul și fascismul auamplificat nenorocirile prin declanșarea luptelor devastatoare.Ciudat este că mișcarea comunistă este uitată sau tratată cuindulgență, mulți specialiști amintind chiar cu admirație producției de petrolcăUniunea Sovietică înregistra producții record în anii de marasmeconomic planetar.
Aceasta a fost pe scurt interpretarea datelor decătre savanți respectați, mulți dintre ei văzând salvarea numaiîn economiile planificate de către statele dictatoriale șitotalitare. Cum ceea ce spune o personalitate trebuie să fieadevărat și respectat, cărțile și articolele au fost repetateintensiv și au ajuns să inunde orice publicație contemporană.
Studiereaanuarelor statistice publicate în perioada interbelică arată o cutotul altă imagine despre zisa era de criză, cea inclusă înintervalul 1929 – 1933, cu extindere până la declanșareaconflictului mondial. Economia din România cunoștea o foame dematerii prime și cererea era în creștere.
Exploatarea resurselor solului și subsolului
Exploatarea resurselorsolului și subsolului se intensifica în urma comenzilor venite dinpartea particularilor și a statului. Aurul este metalul prețios cestătea la baza sistemului monetar și garanta valoarea monedelornaționale, fiecare țară căutând să mărească stocurile dindepozitele bine păzite. România avea minereuri aurifere și acesteaerau exploatate intensiv. Dacă în 1928 au fost obținute 1.809 kgde aur fin, 1930 a avut în cont o cantitate de 2.672 kg. A ajunsproducția chiar la 4.435 kg de metal prețios în 1933.
Chiar dacănu se bucură de simpatia oamenilor precum ruda sa galbenă, argintulera interesant pentru stat și pentru particularii creatori debijuterii. Au fost purificate în 1928 numai 2.279 kg, dar interesulpieței era unul deosebit și s-a ajuns în 1933 la 10.995 kg.Bogăția era strâns legată de cele două resurse ale subsolului.Plumbul era tot un metal greu, dar care nu prezenta importanțădecât pentru economie, foarte căutată fiind tabla plumbuită cerezista la coroziune.
Exista toxicitatea specifică, dar lupta curugina era una nemiloasă și orice soluție era bună. Dacă în1928 erau smulse din adâncuri 537 t de plumb, în 1933 se ajungea la4.082 t și tot nu se făcea față cererii, mai ales că industriamilitară avea nevoie de acest metal pentru producția de muniții.
Dezvoltarea industriei petroliere
Româniaera renumită însă pentru petrol, substanța minerală fiindrafinată pentru a obține combustibilii lichizi necesarifuncționării motoarelor termice ce puneau mașinile în mișcare.Sondele au trimis la suprafață în 1928 peste 4,28 milioane de toneși s-a ajuns în 1933 la peste 7,37 milioane de tone. A generat oscădere a consumului de cărbune, fenomen ce se manifesta înîntreaga lume industrializată din cauza poluării uriașe și, maiales, a dificultăților generate de utilizarea combustibiluluisolid.
Locomotivele și instalațiile industriale legate de producțiade oțel și energie electrică mai consumau mari cantități, darepoca de glorie a cărbunelui apusese. Românii începeau să devinăinteresați și de o altă sursă de energie fosilă ce asigura multăenergie în mod curat: gazul natural. Dacă în 1928 au fost oferiteclienților aproape 341 milioane de mc, consumul a crescut în 1933la peste 1,34 miliarde mc și cursul a fost unul ascendent și-n aniiurmători.
Multecărți de istorie precizează că s-a făcut totul pentru creștereaproducției de petrol astfel încât să se facă rost de valutaforte necesară echilibrării statului, dar datele statisticedemonstrează că motorizarea economiei și a populației ducea lacreșterea consumului intern. Dacă au fost arse în 1928 1.365.319 tde diferite produse petroliere, s-a ajuns în 1933 la 1.765.943 t.
Dezvoltarea construcțiilor
S-aschimbat și imaginea localităților românești, oamenii fiindinteresați să construiască clădiri cât mai durabile. Munți dematerii prime erau deplasați spre orașele în plin avânt. Dacă aufost transformați în cărămidă 275.924 mc de argilă în 1931,s-a ajuns în 1933 la 301.201 mc și la 548.291 mEconomia Românieic în 1934. Calcarulera interesant pentru constructori și s-a ajuns la un vârf alconsumului în 1934, an în care a fost deplasat un volum de 318.092mc.
A început să fie exploatat și pentru producția de ciment,varul nefiind un liant prea eficient la capitolul rezistențaclădirilor. Chiar se poate discuta de o adevărată transformare amediului înconjurător în unul antropic prin exploatarea resurselorsubsolului și încă nu erau prezente mașinile cu mare putere desmulgere și prelucrare a rocilor.
Clădirile de locuit reprezentau oimportantă sursă de câștig pentru antreprenori pentru că aveau omare căutare pe piață și cererea depășea cu mult oferta despații moderne. Dacă în 1931 au fost ridicate 5.936 de clădiri înorașe, s-a ajuns în 1933 la 6.372, cu un vârf al inaugurărilor în1932 de până la 7.217. Începea să crească numărul celor careaveau mai mult de trei apartamente în componență, trecerea fiindde la 206 în anul declanșării crizei la 348 în 1933.
România seschimba la față în mod vizibil în epoca burgheză și capitalaera orașul favorizat. Aici au fost ridicate 292 de construcții cumai mult de trei apartamente. Micul Paris tindea să devină un micNew York de blocuri și prima clădire din beton armat în stilamerican a apărut sub forma Palatului Telefoanelor. Anul 1934 a fostmarcat de apariția altor 7.063 de imobile pentru populația urbanăși 577 aveau mai mult de trei apartamente. Tot capitala domina laacest capitol prin cele 466 înregistrate de autorități.
Cerereamare a dus la ridicarea unor construcții înalte în Timișoara,Cluj, Cernăuți și Iași. Timișoara domina la capitolul caselor cucâte trei apartamente prin cele 52 proaspăt oferite. Cele 13.809spații locative noi nu puteau să satisfacă valurile de oameni cese concentrau în centrele urbane și o adevărată febră imobiliarădomnea în România interbelică, uneori construindu-se prea repedeși după calcule ce nu țineau cont de forțele telurice, ceea ce adus la probleme grave în timpul seismului din noiembrie 1940.
Eramult de construit, starea drumurilor și a podurilor lăsând mult dedorit. Chiar dacă a fost smulsă din albiile apelor o cantitate de179.397 mc de piatră de râu, drumurile comunale împietruite aveauîn 1934 o lungime de numai 18.483 km și cele în stare bunăreprezentau atingeau abia 2.436,5 km. Mai era mult până la lungimeade 58.024 km. Statul avea resurse financiare deosebite în raport cusatele și a reușit să modernizeze 3.337 km de drum național la unnivel bun, dar era puțin raportat la lungimea de 13.044 km. Șantiereerau multe, dar corupția și birocrația frânau modernizareastatului național. Funcționarii au avut întotdeauna grijă depropriile interese și prea puțin erau implicați în bunul mers altreburilor publice.
EconomiaRomâniei capitaliste cunoștea o creștere interesantă în toateregiunile țării și afacerile prosperau, dar mai erau multe defăcut pentru ca întreaga populație să simtă în mod foartevizibil progresele din toate domeniile. Satul era încă departe desecolul al XX-lea. Evoluția a fost brusc curmată de declanșareaostilităților și multe capacități industriale au fost distruseprin bombardamente. A urmat jaful făcut de trupele invadatoare șiapoi a urmat relocarea utilajelor peste Prut. Un întreg aparat depropagandă a sugerat apoi că înainte de 1945 nu s-a făcut cevapentru clasa muncitoare și, masele, lipsite de repere pentru ocomparație corectă, au crezut ceea ce s-a inoculat intensiv timp dedecenii.
Creșterea numărului de automobile
Româniaera pusă pe roți în perioada interbelică și apăreau fisuri îndominația cailor și a boilor pentru tracțiunea pe șosele. Dacăîn anul 1926 erau 15.895 de autovehicule, s-a ajuns în 1932 la33.904 mașini rutiere de toate tipurile. Este interesant de precizatcă patronii erau interesați de calitate și aduceau mașini dinSUA, un model de dezvoltare industrială. Erau în circulație 24.274de vehicule importate de peste ocean. La mare distanță erau cele cuorigini în Italia, Franța și Germania. Marea Britanie, chiar dacăera o forță economică, nu reușea să se impună în țara dinCarpați. Camioanele, fundamentale pentru mediul de afaceri, erau totde origine americană, 4.384 din cele 5.712 existente în anul 1934fiind de peste ocean.
Traficul de pasageri între localități și îninteriorul acestora era în creștere și a fost absolut normal săfie aduse autobuze. Dacă erau 1.394 în 1928, an de dinainte dedeclanșarea recesiunii, s-a ajuns la 2.606 în 1933. Dotareaparcului auto a sporit la 2.803 mașini în 1935 și tot era mult locpentru dezvoltare.
Minciunaare picioare lungi și este adorată din tot sufletul de clasapolitică. Orice stat totalitar se ridică și se menține numai prinfalsificarea adevărului. Dozarea minciunii este esențială pentrusupraviețuirea celor ce stăpânesc prin teroare pentru răspândireaunor idei utopice lansate de un oarecare presupus gânditor politiccu pretenții de om de știință. Nu există excepție de la aceastăregulă. Mihail Gorbaciov a permis o oarecare liberalizare îndomeniul mediatic și puternicul edificiu statal numit UniuneaSovietică s-a destrămat rapid, spre marea dezamăgire a unornostalgici după teroarea de tip comunist.
Româniaar fi cunoscut o altă cale de dezvoltare, dar centrul de putere dela Moscova a dorit ca popoarele din estul Europei să zacă într-unuriaș lagăr de concentrare în așteptarea cuceririi întregiiplanete în numele comunismului. Creierele mici vin cu idei mari șieronate.
Mai multe pentru tine...